MUZEUL ETNOGRAFIC „GRIGORE PUPĂZĂ”


MUZEUL ETNOGRAFIC „GRIGORE PUPĂZĂ”
Comuna ARCANI, Judeţul Gorj 

ARCANI  - VATRĂ DE ISTORIE

Pupăză  Gr. Dan - dreapta. În vizită, Alex Guță - București

 Arcanii, sat aşezat pe fermecătoarea vale a Jaleşului, pe cursul lui mijlociu, la doisprezece km. nord-vest de Târgu-Jiu, îşi pierde începuturile de viaţă în negura timpului. Urme de viaţă materială atestă aşezări omeneşti în aceste locuri încă din epoca  pietrei cioplite. Astfel, un topor şi un fragment de cuţit de piatră păstrate la muzeu, dovedesc că viaţa a pulsat din plin în această epocă. Merită menţionat încă şi faptul că un alt topor din piatră descoperit pe raza comunei a fost studiat şi depus la Muzeul de Antichităţi din Bucureşti.

Cimitirul din epoca dacică din locul numit „La Morminţi” ca şi rămăşiţele unei biserici feudale din acelaşi loc, sunt dovezi pregnante ale continuităţii permanente de viaţă din aceste locuri, favorizată de condiţiile excelente create de Valea Jaleşului.

Aici, pe Jaleş, a bătut, la începuturile organizării statale, inima ţării lui Litovoi. Judeţul de Jaleş pomenit de documente îşi avea reşedinţa la Dăbăceşti pe Jaleş.

Zălar și vatra focul

Cel dintâi document scris care vorbeşte despre Arcani este Diploma Împăratului Sigismund din 28 octombrie 1428, prin care acesta dă în stăpânire Tismanei şi popii Agaton mai multe sate, printre care şi Arcanii. În acelaşi document se menţionează pentru prima dată şi  judeţul Jaleş.

„AICI DĂM MÂNA CU STRĂBUNII”

(scurt istoric al muzeului)

-- Muzeul sătesc din Arcani a fost înfiinţat în anii ‘60, din iniţiativa profesorului Grigore Pupăză. Din 1967 este aşezat în spaţiul actual.

-- Clădirea muzeului are o vechime considerabilă,  găzduind de-a lungul vremii evenimente culturale remarcabile, iar din 1996, cu prilejul renovării, primeşte numele  întemeietorului său, Grigore Pupăză. Este situat în centrul comunei, alături de primărie, biserică, dispensar, farmacie, şcoală şi cămin cultural.

-- Muzeul din comuna Arcani este un element de patrimoniu naţional, reprezentând un ansamblu de creaţii umane materiale şi spirituale, care prin valoarea lor subliniază identitatea noastră culturală naţională.

-- Bunurile arheologice şi istorico-documentare, găzduite de muzeu sunt:

a)  unelte, ceramică, inscripţii, monede, sigilii, bijuterii, piese de vestimentaţie şi harnaşament, arme, însemne funerare.

b)  mărturii materiale şi documentare privind istoria locală

c)  manuscrise, cărţi rare şi cărţi vechi, cărţi cu valoare bibliofilă;

d)  documente şi tipărituri de interes social: documente de arhivă, hărţi şi alte materiale cartografice;

e)  obiecte cu valoare memorialistică;

f)   obiecte şi documente cu valoare numismatică, monede, decoraţii, insigne, drapele şi stindarde;

                        g) fotografii ;

h) instrumente muzicale :

i) costume bărbăteşti şi femeieşti;

-- Cu participarea elevilor şi a membrilor comunităţii locale au fost colecţionate, organizate şi valorificate numeroase bunuri şi elemente tradiţionale locale. Astfel, s-a reuşit închegarea unor elemente de conţinut specifice locuinţelor bicelulare: casa cu foc, (cu vatră, camiţa) şi soba, camera de locuit şi uneltele folosite în prelucrarea tradiţională a cânepii, inului, lânii şi borangicului.

-- O importanţă deosebită a fost acordată colecţionarii şi expunerii unor elemente ale arhitecturii ţărăneşti: stâlpi, pridvoare, porţi, acoperişuri, încrustări în lemn. Ciutura morii alcătuită din 16-20 de cauce de lemn cioplit sau maiele piilor (pluralul de la pive) sunt adevărate opere de artă ce ar putea sta la loc de cinste în marile muzee ale lumii.

-- In perioada 1967-1968 în urma colecţionării şi înregistrării unui număr mare de bunuri de patrimoniu, s-a impus o nouă organizare a modului de expunere şi prezentare a întregului material muzeistic. Astfel a fost organizat un sector documentar, un sector artistic şi un sector al ocupaţiilor vechi, tradiţionale.

-- In prezent colecţia ocupă 4 săli, numărând sute de documente, un sector numismatic, unul artistic, un sector al ocupaţiilor locale. Se constată o preocupare deosebită pentru reconstituirea unei ocupaţii, în felul ei unică pe cuprinsul ţării, dimieria.

-- De-a lungul anilor, în incinta Muzeului de la Arcani au fost organizate lansări de carte, simpozioane de înaltă ţinută, prilej cu care s-a reliefat faptul că satele de pe Jaleş au o zestre folclorică nespus de bogată precum doine, balade, legende, dansuri, datini şi obiceiuri, toate reliefând fondul de aur al satului românesc.


 GRIGORE PUPĂZĂ – întemeietorul muzeului

S-a născut la data de 12 iulie 1915 în comuna Dobriţa, jud. Gorj.

După absolvirea şcolii din sat, a urmat cursurile Şcolii Normale din Târgu-Jiu, absolvindu-le în anul 1937, fiind un elev strălucit. Ulterior şi-a desăvârşit studiile devenind profesor de limba şi literatura română, fiind o lungă perioadă de timp responsabil al cercului pedagogic din zonă.

În plină tinereţe a fost chemat sub arme pentru a-şi apăra Patria, trăind astfel drama României acelor timpuri luptând pe frontul de Răsărit. A trăit astfel clipele grele ale cedării Basarabiei şi Ardealului nostru drag.

A luptat la Sevastopol şi la Iaşi în linia întâi a frontului, reuşind să ţină un jurnal, o mărturie a grozavelor timpuri trăite. Consemnările din jurnal au văzut lumina tiparului în două volume: File de jurnal şi Jurnal de front.

Din scrierile distinsului dascăl mai amintim: Istoria învăţământului din Gorj ( în colaborare cu înv. C. Cheznoiu) şi două culegeri de folclor literar – Murmur de pe Jaleş şi Dacă soarta ne desparte (cântecele înstrăinării!).

A fost un participant la mişcarea anticomunistă din Gorj, suportând prigoana securităţii timpului, înţelegând imperativele momentului.

A trăit cu demnitate în mijlocul unei lumi învolburate.

Citiți și acest articol de profesor Grigore Pupăză

Grigore Pupăză - Eroi au fost, eroi sunt încă

http://samanatorul.blogspot.com/2013/06/grigore-pupaza-eroi-au-fost-eroi-sunt.html

Eroi au fost, eroi sunt încă

 - „Să trăieşti cinstit şi să mori frumos!” - Rânduri pentru Ion Al. Călinoiu

Codurile poştale ale satelor componente

Arcani, ARCANI, GORJ, 217025, centru de comună
Câmpofeni, ARCANI, GORJ, 217026
Sănăteşti, ARCANI, GORJ, 217027
Stroieşti, ARCANI, GORJ, 217028

 

Scrieţi conducerii Muzeul Arcani
Daţi-vă cu părerea, posta@muzeularcani.ro

 


Comentarii

Postări populare